RECOLTARI PROBE VANATOARE SI DOCUMENTE DE INSOTIRE LA LSVSA PENTRU SUPRAVEGHEREA PPC
- De la toti mistretii vanati , indiferent de varsta , se recolteaza probe de ser sau lichid toraco- abdominal, pentru supravegherea serologica prin testul ELISA.
- De asemenea, se recolteaza probe pereche de la aceleasi animale, reprezentate de stern si organe (splina, tonsile si limfonoduri) pentru examenul virusologic prin testele IFD si RT-PCR.
- De la toti mistretii gasiti morti ( indiferent de cauza mortii) se recolteaza probe de organe pt. examenul virusologic prin testul RT-PCR.
- Toate probele sunt insotite de Cerere de analiza tip in conformitate cu legislatia sanitara veterinara in vigoare.
RECOLTARI PROBE VANATOARE SI DOCUMENTE DE INSOTIRE LA LSVSA PENTRU SUPRAVEGHEREA PPA
- De la toti mistretii gasiti morti ( indiferent de cauza mortii) se recolteaza probe de organe pt. examenul virusologic prin testul RT-PCR.
- Toate probele sunt insotite de Cerere de analiza tip in conformitate cu legislatia sanitara veterinara in vigoare.
RECOLTARI PROBE VANATOARE SI DOCUMENTE DE INSOTIRE LA LSVSA PENTRU SUPRAVEGHEREA RABIEI
- Se preleveaza probe de la vulpile impuscate in scop de evaluare postvaccinala antirabica.
- Prelevarea de vulpi impuscate dupa cel putin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic si examen de laborator .
- Toate probele sunt insotite de Cerere de analiza tip in conformitate cu legislatia sanitara veterinara in vigoare.
PROBE PENTRU EXAMENELE DE BIOLOGIE MOLECULARA
PESTA PORCINA CLASICA:
- tonsile, splina, limfonoduri, rinichi, ficat
PESTA PORCINA AFRICANA:
- tonsile, splina, limfonoduri, rinichi, ficat, pulmon
Este recomandat ca toate probele :
- să fie transportate şi depozitate în containere închise ermetic;
- să nu fie îngheţate, dar să fie păstrate reci, la temperatura frigiderului;
- să fie expediate la laborator cât mai repede posibil;
- să fie menţinute preferabil pe pachete de refrigerare si nu pe gheaţă carbonică pentru a le păstra reci,
- ţesuturile sau organele sunt puse intr-o pungă de plastic separată, închisă şi etichetate corespunzător; acestea trebuie să fie puse in containere cu inveliş extern dur şi impachetate cu suficient material absorbant pentru a le proteja de deteriorare şi pentru a absorbi lichidele care se pot scurge;
- să fie transportate direct la laborator, când este posibil, de catre personal competent, pentru a se asigura un transport rapid şi sigur;
- exteriorul pachetului trebuie să fie etichetat cu adresa laboratorului destinatar şi trebuie să fie inscris evident următorul mesaj: Material patologic animal; Perisabil; Fragil; A nu se deschide în afara unui Laborator de diagnostic pentru pestă porcină clasică (africană)
Ambalarea, transportul şi asigurarea securităţii probelor pe timpul transportului sunt în sarcina medicului veterinar
PESTA PORCINA CLASICA
- RECOLTARE PROBE SANGE DIN EXPLOATATIILE NON-PROFESIONALE
Pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA se prelevează probe de sânge de la toate scroafele ce au avortat.
Pentru efectuarea de teste PCR se prelevează sânge pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice şi de la scoafele ce au avortat;
Pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, în cadrul supravegherii active a exploataţiilor nonprofesionale, astfel:
– se va folosi următorul altgorim de calcul: prevalenţa 5% confidenţa 95% pentru exploataţii şi prevalenţa 5% cu confidenţa 95%, pentru numărul de porci din fiecare exploataţie, in perioada iunie-iulie
Costurile efectuarii actiunii sunt suportate prin Program Cofinantat……………………………… - RECOLTARE PROBE SANGE DIN EXPLOATATIILE COMERCIALE DE TIP A
Supravegherea pasiva se efectueaza prin prelevarea de probe de sange pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite pestei porcine clasicesi de la scroafele ce au avortat.
Supravegherea activa se efectuează prin prelevarea de probe de sânge în vederea detecţiei anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, in perioada iunie-iulie, astfel:
a) de la toţi vierii şi scroafele;
b) de la toate categoriile de porci cu exceptia celor de la lit.a) se vor preleva probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%.
Costurile pentru manopera sunt suportate de proprietar , iar costurile analizelor sun suportate prin Programul cofinantat………………….. - RECOLTARE PROBE SANGE DIN EXPLOATATIILE COMERCIALE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR
Supravegherea pasiva se efectueaza prin prelevarea de sange pe EDTA de la porcii bolnavi cu semne clinice ce pot fi atribuite şi pestei porcine clasice si de la scroafele ce au avortat atunci cand numarul lor creste peste rata de imbolnavirii medii a fiecarei ferme.
Rata de avorturi se calculează de fiecare deţinator de animale odată cu întocmirea programului de biosecuritate.
Supravegherea activa se efectuează prin prelevarea de probe de sânge pentru detecţia anticorpilor virusului pestei porcine clasice prin teste ELISA, in perioada iunie-iulie, astfel:
– în exploataţiile cu reproducţie, de creştere şi îngrăşare, de la toate categoriile de porci, exceptând sugarii, se vor preleva probe cu asigurarea prevalenţei de 5% şi confidenţei de 95%, raportata la tot efectivul de animale
Costurile pentru manopera sunt suportate de proprietar , iar costurile analizelor sun suportate prin Programul cofinantat…………………..
BRUCELOZA
- RECOLTARE PROBE SANGE DIN EXPLOATATIILE NON-PROFESIONALE
Supravegherea serologică:
1. 10 % din scroafe, o dată pe an;
2. toţi masculii necastraţi, trimestrial;
3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14 – 21 zile de la avort;
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză
Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica EU-RL)/iELISA.
1. Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica EU-RL)/iELISA, se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.
2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 – 21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator şi probe de sange de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.
3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule, splina şi eventual material seminal în vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii.
4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis).
5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea.
Costurile sunt suportate de la bugetul de stat - RECOLTARE PROBE SANGE DIN EXPLOATATIILE COMERCIALE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR SI COMERCIALE DE TIP A
Supravegherea serologică:
În exploataţiile comerciale înregistrate/ autorizate:
1. vierii de reproducţie – la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial;
2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an;
3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort;
4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.
De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 – 21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului.
Se vor trimite la laborator şi probe de sange de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.
De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule, splina şi eventual material seminal in vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. - Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis).
- În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea.
- RECOLTARE PROBE SANGE DE LA SUINELE NOU INTRODUSE PRIN COMERT INTRACOMUNITAR SAU IMPORT DIN TARI TERTE
Testarea se face serologic prin Roz Bengal şi RFC (tehnica EU-RL)/iELISA, 10 % din scroafe si toti vierii.
BOALA LUI AUJESZKY
a) Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker – o data pe an.
Probele de sânge se prelevează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.
LEPTOSPIROZA
Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:
a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);
b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;
Efectivele de suine cu antecedente:
a) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;
b) vierii de reproducţie (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, se examinează până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale;
c) scroafele şi scrofiţele de reproducţie, nevaccinate, se examinează cel puţin până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale;
d) Determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare;
e) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, în cazurile de vânzare – cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.
LEUCOZA ENZOOTICA BOVINA
Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale
Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:
a) taurii şi bivolii folosiţi la reproducţie;
b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.
2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciţi.
Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.
Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când:
a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi a descendenţilor acestuia;
b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat :
– supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obtinuţi după data probabilă a infectarii.
Exploataţiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
Costurile realizarii actiunii sunt suportate de la bugetul de stat
Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A
Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:
a) taurii şi bivolii folosiţi la reproducţie;
b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.
2. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciţi.
Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data notificării oficiale a proprietarului acestora sau a persoanei împuternicite cu privire la rezultatul examinărilor, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.
9. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.
10. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când:
a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi a descendenţilor acestuia;
b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile capitolul II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat :
Supraveghere activă
Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obtinuţi după data probabilă a infectarii.
Exploataţiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.
Costurile manoperei de recoltare sunt suportate de proprietarul exploatatiei iar costul analizelor sunt suportate de la bugetul de stat.
PARATUBERCULOZA
Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului.
Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbţie, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină, la cererea şi pe cheltuiala proprietarilor.
Exploataţia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploataţie şi toate animalele rămase în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative.
BRUCELOZA
Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale
Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activa
1. Taurii si bivolii in vederea autorizarii pentru reproductie se vor testa obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL)
2. Taurii şi bivolii de reproducţie se vor testa serologic în mod obligatoriu (în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare) o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni faţă de testarea din anul precedent.
3. La toate bovinele în vârsta de peste 24 de luni se efectuează un test serologic (in conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare) la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior.
4. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se prelevează pentru leucoza enzootică bovină.
5. În caz de suspiciune, prelevările de probe se efectuează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, în prezenţa şi sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.
6. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la RBT, vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) la LNR Bruceloza pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse, suplimentar, unui test alergic.
7. Exploataţiilor în care animalele au rezultate pozitive la RBT şi RFC li se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la îndeplinirea cerinţelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Pentru confirmarea/infirmarea suspiciunii serologice bazate pe rezultat pozitiv in RFC (tehnica EU-RL) obtinut la recontroale succesive (maxim 3 recontroale la intervale de timp de 4 saptamani), se recurge la taierea animalului si trimiterea de probe (splină, aparat genital, limfonoduri din regiunea capului, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene, retromamare si inghinale dupa caz) la un laborator desemnat, in vederea efectuarii exemenului bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella. Tulpinile de Brucella spp izolate în cadrul LSVSA desemnate se trimit, obligatoriu, la LNR-IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică în vederea identificării speciei respectiv, biovariantei.
Supraveghere pasivă
1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin prelevate la 14 – 21 zile după avort.
Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în care animalele au rezultate pozitive la RBT şi RFC.
Supraveghere activă
1.Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.
Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, în care animalele au fost diagnosticate pozitiv la exemenul bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella.
Supraveghere activă
1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).
2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.
Costurile realizarii actiunii sunt suportate de la bugetul de stat
Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte,inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A
Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Taurii si bivolii in vederea autorizarii pentru reproductie se vor testa obligatoriu prin RFC( tehnica EU-RL),
2. Taurii si bivolii de reproductie se vor testa serologic în mod obligatoriu (în conformitate cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare) o dată pe an, la un interval de maximum 12 luni faţă de testarea din anul precedent.
3. La toate bovinele (cu excepţia masculilor pentru îngraşat) în vârsta de peste 24 luni se aplică unul din urmatoarele regimuri de testare, în conformitate cu ceriţele prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare:
testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior
Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.
Supraveghere pasivă
1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 – 21 zile după avort.
2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica EU-RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare
Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în care animalele au rezultate pozitive la RBT şi RFC.
1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge
Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, în care animalele au fost diagnosticate pozitiv la exemenul bacteriologic pentru izolarea germenilor din genul Brucella.
Supraveghere activă
1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).
2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.
Costurile manoperei de recoltare sunt suportate de proprietarul exploatatiei iar costul analizelor sunt suportate de la bugetul de stat.
Testarea animalelor domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.
Supraveghere pasivă
1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.
2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă.
Costurile actiunii sunt suportate de proprietarul exploatatiei
BLUETONGUE
Monitorizarea serologică, se realizează în conformitate cu Programul anual pentru supravegherea bolii limbii albastre (bluetongue, febra catarală ovină) în România, astfel:
1. Frecvenţa de testare: testarea serologică se efectuează în lunile iunie, septembrie şi noiembrie.
2. Monitorizarea se realizează pe efective de animale santinelă, seronegative, nevaccinate (în primul rând bovine, apoi ovine şi caprine) din interiorul unor localităţi ţintă desemnate în cadrul unor unităţi epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km (2500 km2), calculate în funcţie de suprafaţa totală a fiecărui judeţ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate ţintă. Identificarea localităţilor ţintă se efectuează de către DSVSA, prin suprapunerea gridului de pătrate peste suprafaţa judeţului, astfel încât între localităţile ţintă să fie o distanţă de minimum 50 km; localităţile ţintă identificate sunt transmise la ANSVSA pentru aprobare; precizări în acest sens sunt transmise de ANSVSA prin note de serviciu.
Procentele de prevalenţă şi confidenţă se aplică pentru fiecare localitate ţintă.
3. Numărul de probe care va fi prelevat din fiecare localitate ţintă este calculat astfel încât să asigure depistarea animalelor infectate, la o prevalenţă de 5% şi o confidenţă de 95%.
Selectarea animalelor santinelă se efectuează numai din cadrul exploataţiilor nonprofesionale; proprietarii acestora sunt înştiinţaţi despre statutul de „santinelă” al animalului deţinut, si despre obligaţiile ce decurg din aceasta
În cadrul acţiunilor de prelevare a probelor de sânge în lunile iunie, septembrie şi noiembrie se prelevează concomitent atât probe de sânge integral (pentru examen serologic), cât şi probe de sânge pe EDTA (pentru examen PCR);
Costurile efectuarii actiunii sunt suportate prin Program Cofinantat………………………………
RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR
Supravegherea în exploataţiile comerciale
Supravegherea activă:
I. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:
a) Taurii şi bivolii folosiţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II.
b) Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;
Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate anti – IBR-IPV şi se testează la LSVSA abilitate şi/sau LNR-IDSA.
Testarea bovinelor în exploataţiile comerciale de bovine, autorizate sanitar-veterinar:
Supraveghere activă
1. Se aplică program voluntar de vaccinare, utilizând vaccinuri cu marker.
2. Se notifică în prealabil DSVSA cu privire la intenţia de aplicare a unui program de vaccinăre; notificarea va fi însoţită de specificaţii privind tipul de vaccin utilizat şi schema de vaccinare.
3. DSVSA transmit la ANSVSA lista exploataţiilor comerciale care au solicitat vaccinarea cu vaccin marker.
Diagnosticul etiologic se stabileşte prin examene de laborator :serologie (ELISA) şi virusologice (izolare de virus).
Costurile actiunii sunt suportate de proprietarul exploatatiei
DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR – BOALA MUCOASELOR (BVD – MD)
Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi pentru reproducţie.
Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităţile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.
a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;
b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;
Supravegherea activă se realizează la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale, în cazul efecturării activităţilor de comerţ.
LEPTOSPIROZA
Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:
animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică ;
a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an;
b) în efectivele de sub 100 de vaci şi bivoliţe se examinează până la 10 probe;
c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare.
d) Comerţ intern/intracomunitar/import/: la cerere, în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere; sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe;
în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;
PESTA AFRICANĂ A CALULUI
1. supraveghere serologică şi virusologică în caz de suspiciune;
2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;
3. se testează toate animalele din import ţări terţe.
Costurile actiunii sunt suportate de proprietarul exploatatiei
DURINA
Supravegherea serologică RFC (tehnica OIE) a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an.
Examenele serologice prin RFC (tehnica OIE), în caz de suspiciune.
Costurile actiunii sunt suportate de proprietarul exploatatiei
ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ
Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale
A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere de AIE.
1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni din exploataţiile nonprofesionale, se realizează o dată pe an în perioada februarie-aprilie. Excepţie fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie şi la un interval de 6 luni.
Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză
B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate
Dacă în exploataţie sunt mai multe ecvidee şi cel puţin unul a avut rezultat pozitiv la testul Coggins de confirmare, acesta/acestea se elimină, iar restul animalelelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.
C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate
1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.
2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează AIE, se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni.
D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României
Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, şi ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României.
Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.
E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare
Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.
F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară
Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.
Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.
Costurile realizarii actiunii sunt suportate de la bugetul de stat
Supravegherea în exploataţiile comerciale
A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere de AIE.
1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:
a) armăsarii folosiţi temporar în staţiunile de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an, după cum urmează:
(i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine;
(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;
(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine;
b) armăsarii din staţiunile de montă, la autorizare şi de 2 ori pe an, la un interval de 6 luni
c) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, manej, asociaţii hipice/cluburi sportive, ecvideele de curse, sport, agrement şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie şi la un interval de 6 luni;
Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.
B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate
Dacă în exploataţie sunt mai multe ecvidee şi cel puţin unul a fost diagnosticat cu AIE, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.
C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate
1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.
2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează AIE se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni
D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României
Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator.
E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare
Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.
F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară
Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.
Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.
Costurile sunt suportate de proprietarii exploatatiilor
LEPTOSPIROZA
Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:
a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale, oftalmie periodică):
b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului
Efectivele de cabaline cu antecedente:
a) armăsarii reproducători din exploataţia nonprofesională;
b) sub 100 de iepe se examinează până la 10 probe;
c) Pentru determinarea statusului imun postvaccinal: la cerere, la 14 – 21 zile de la vaccinare.
d) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere, în efectivele de sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;
ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ
Supraveghere serologică a:
a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;
b) pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar.
Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru ≥1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 14 zile.
3. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.
4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal
RINOPNEUMONIA ECVINĂ
În caz de suspiciune:
a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;
Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.
INFLUENŢA ECVINĂ
În caz de suspiciune, în baza simptomatologiei clinice, se efectuează examene serologice prin RIHA pe probe de sânge pereche: prima proba se preleveaza imediat dupa debutul semnelor clinice si a doua proba se preleveaza la 2 saptamani de la prima prelevare
BLUETONGUE
În cazul achiziţiei prin schimburi intracomunitare, testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România, nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală, pe probe prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor.
În cazul achiziţiilor din ţări terţe, vor fi testate toate animalele. Sunt acceptate pe teritoriul RO numai animale seronegative din zone indemne.
Animalele care prezintă seroconversie, sunt considerate „suspiciuni”. De la acestea se expediază, conform arondării, probe de sânge pe EDTA pentru testarea prin tehnica PCR.
Până la confirmarea primului focar de boală în judeţ, probele de sânge pe EDTA pentru care au fost obţinute rezultate pozitive la testarea PCR conform arondării, se expediază la IDSA în vederea confirmării/infirmării focarului de boală.
De asemenea se expediază la IDSA, în vederea determinării serotipului viral prin virusneutralizare, un număr de 3 probe ser sanguin pozitive/lot de animale.
În cazul achiziţiei prin schimburi intracomunitare, testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România, vaccinate sau trecute prin infecţie naturală, pe probe prelevate în primele 5-7 zile de la sosirea animalelor.
În cazul achiziţiilor din ţări terţe, vor fi testate toate animalele. Rezultatul aşteptat al testelor trebuie să fie pozitiv.
Pentru suspiciunile clinice, până la confirmarea primului focar boală din fiecare judeţ, probele de ser sanguin pozitive şi sângele pe EDTA se expediază la IDSA, cu cereri de analiză separate, în vederea confirmării suspiciunii şi a precizării serotipului viral.
Ulterior confirmării primului focar de boală în judeţ, probele de ser şi sânge pe EDTA se testează/expediază conform arondării.
PARATUBERCULOZA
Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului
Supravegherea prin examene serologice iELISA cu faza de absorbţie, a tuturor ovinelor şi caprinelor, în vârstă de peste 12 luni, nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină, la cererea şi pe cheltuiala proprietarilor.
În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinaţia export sau comerţ intracomunitar sau certificarea exploataţiei ca exploataţie liberă pentru această boală, la cererea şi pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic iELISA cu fază de absorbţie, a tuturor ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni.
Exploataţia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploataţie şi toate animalele rămase în vârstă de peste 12 luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative.
BRUCELOZA
INFECŢIA CU BRUCELLA MELITENSIS
Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA 290/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerţul intracomunitar cu ovine şi caprine, cu modificările şi completările ulterioare.
Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:
a) toţi masculii pentru reproducţie înainte de campania de montă;
b) toate animalele introduse in exploatatie;
c) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;
d) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;
e) toate animalele provenite din comerţul intracomunitar/import introduse nou în exploataţie.
LEPTOSPIROZA
Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare
Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:
a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică (infertilitate, agalaxie, icter, hemoglobinurie, afecţiuni hepato-renale);
b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;
Efectivele de ovine şi caprine cu antecedente:
a) Comerţ intern/intracomunitar/import: la cerere, 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la debarcare, în momentul intrării animalelor în exploataţia aflată în supraveghere; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.
FEBRA Q
Prelevarea de probe de sânge de la animalele (bovine, ovine, caprine) care au avortat, după 14-21 zile de la avort, prin iELISA sau RFC.
INFLUENŢA AVIARA LA PĂSĂRILE DOMESTICE
Păsări domestice – galinacee şi palmipede din exploataţiile nonprofesionale, situate în zone cu risc crescut – „localităţi ţintă”.
Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA pentru subtipurile H5/H7.
Supravegherea serologica prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la rate si gaste, in plus fata de supravegherea serologica curenta, conform recomandarii CE (Directorate General for Health and Food Safety), pe baza evaluarii realizate de catre EU Reference Laboratory Weybridge, UK.
Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice şi testelor de biologie moleculara: izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.
exploataţii comerciale şi păsări sălbatice
Grupa de animale ţintă: păsări domestice cu excepţia puilor de carne, din exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deţin condiţii severe de biosecuritate.
Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA pentru subtipurile H5/H7.
Supravegherea serologica prin RIHA pentru subtipul H5N8 numai la rate si gaste, in plus fata de supravegherea serologica curenta, conform recomandarii CE (Directorate General for Health and Food Safety), pe baza evaluarii realizate de catre EU Reference Laboratory Weybridge, UK.
BOALA DE NEWCASTLE
I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale de crestere a pasarilor:
Supravegherea activă:
Grupa de păsări ţintă: galinaceele vaccinate din exploataţii :
Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 – 21 zile după vaccinarea a II-a, din toamnă, la galinaceele din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări.
Responsabilitatea prelevării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la DSVSA aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. Aceste probe sunt testate în cadrul LSVSA judetean care au metode de diagnostic acreditate
În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingenţă şi cu Manualul Operaţional
II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a păsărilor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A:
Supravegherea activă:
Grupa de păsări ţintă: pasari domestice, porumbei voiajori din asociaţiile de profil şi alte păsări ţinute în captivitate în exploataţii înregistrate/autorizate sanitar veterinar.
În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA.
a) În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, se testează in mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală după vaccinarea a II-a la tineret, după transfer precum şi la jumatatea perioadei de exploatare (vârsta de 40 – 45 săptămâni). Prelevarea de probe se efectuează după instalarea imunităţii conform prevederilor prospectului producatorului de vaccin; se prelevează 30-50 probe/fermă;
b) În exploataţiile de pui de carne şi curcani destinaţi îngrăşării, se testează in mod obligatoriu, imunitatea postvaccinală înainte de abatorizare; pentru fiecare testare a imunităţii postvaccinale se prelevează semestrial 30-50 probe/fermă în funcţie de mărimea şi situaţia epidemiologică a efectivelor. Aceste probe sunt analizate în cadrul LSVSA care au metode de diagnostic acreditate.
Costul testelor se suportă de către deţinătorul de animale.
Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii.
Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.
În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006, cu Planul de contingenţă şi cu Manualul Operaţional.
Pentru efectuarea examenului trichineloscopic pentru expertiza este necesara recoltarea de probe astfel:
– de la porcii sacrificati in gospodariile populatiei: ambii pilieri diafragmatici / unul singur sau muschiul diafragm.
– de la porcii mistreti vanati : muschiul diafragm, muschiul radial membru anterior, limba.
Mentionam ca aceasta analiza (metoda) de detectie a larvelor de Trichinella spp. se efectueaza doar in cadrul circumsciptiilor sanitar veterinare de control alimente sau zonale de care apartine proprietarul.
In cadrul LSVSA se efectueza examenul de detectie a larvelor de Trichinella spp prin medoda digestiei artificiale (metoda acreditata RENAR), pentru care este necesa recoltarea a minim 200 g tesut muscular din zonele de electie: :
– diafragma si muschii maseteri -porc domestic ;
– diafragma, muschiul radial al membrului anterior, muschii linguali – mistret ;
– muschii maseteri, diafragma , limba -cai ;
– muschii maseteri, diafragma , limba – urs.
Tesutul muscular de predilectie trebuie sa fie suficient pentru a permite o analiza adecvata si asigurarea sensibilitatii testului.
Contravaloarea examenului de detectie a larvelor de Trichinella spp. prin metoda digestiei artficiale cu agitator magnetic, conform Ord. ANSVSA 32/2015, este 46 lei; prin examen trichineloscopi – 9 lei.
Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A:
Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:
Supraveghere activă
1. Tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.
2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului.
3. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.
4. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test.
5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploataţiei i se suspendă statusul de official indemn de TBC.
6. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, cu 21 zile înainte de retestare, in prezenţa si responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploataţiei i se suspendă statusul de oficial indemn la TBC, până la clarificarea statusului exploataţiei printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare.
7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor.
8. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare.
9. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:
a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;
b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare;
c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.
10. Animalele care nu au fost testate în campania de tuberculinare din motivele enumerate mai sus vor fi testate ulterior îndeplinirii cerinţelor de tuberculinare.
11.Costurile privind actiunea de tuberculinare sunt suportate de la bugetul de stat in cazul exploatatiilor nonprofesionale,iar la exploatatiile inregistrate/autorizate manopera actiunii este suportata de proprietar.
12.Alte lamuriri privind actiunea de tuberculinare pot fi solicitate la sediul DSVSA Dambovita.